Inca ne mai bucuram de Les Films de Cannes a Bucarest, unde astazi, dar si duminica, puteti vedea La Tierra y la Sombra.
Filmul lui Cesar Augusto Acevedo seamana izbitor cu romanul unui scriitor contemporan portughez, Jose Piexoto, Nici o privire. Nu prin geografie si nici prin subiect, ci datorita unei picturalitati imense, a unei incremeniri a curgerii vietii in tablouri atat de rascolitoare incat ai vrea sa le atingi.
De altfel, premiul Camera d’Or de la Cannes 2015 este o confirmare a valorii acestei povesti columbiene, care se intampla in zilele noastre dar care pare decupajul unui soi de Macondo al lumii trestiei de zahar si a oamenilor care o taie.
Nimic mai simplu decat un portret de familie chinuita, cu tatal imobilizat la pat de o boala pulmonara, cu bunicul ratacitor care se intoarce acasa dupa o lunga absenta si cu bunica si mama care pleaca in zorii zilei pentru a se intoarce seara tarziu pline de cenusa provenita de la trestia de zahar.
Sigura legatura a familiei de fermieri cu viitorul in mijlocul acestui peisaj apocaliptic este nepotul, pe care bunicul Alfonso il initiaza in mici taine ale naturii si vietii.
Dilema punctata, de jocul permanent de umbra si lumina dar si de o lentoare a camerei, este cea a alegerii, a legaturii cu pamantul si a schimbarii.
Click pe foto pentru marire
Foto: La Tierra y la Sombra
Cel mai convingator actor / actrita: ntreaga distributie
Cea mai tare faza: incertitudinea si suspansul care urmaresc personajul principal
Punctul slab: o anumita lentoare
De ce merita sa-l vezi: imaginea
Cu cine mergi sa-l vezi: in familie
Nota OM: 4.5 stele din 5