Cinema: Son of Saul sau despre cum poti privi raul drept in ochi

 

Este intotdeauna greu si delicat sa vorbesti despre un film legat de Holocaust. Probabil cu atat mai dificil sa faci unul si mai ales ca cel pentru care regizorul maghiar Laszlo Nemes a primit premiul Oscar pentru Cel mai bun film strain. Son of Saul se intampla in lagarul de la Auschwitz, in 1944, iar daca Schindler’s List ar putea fi considerat varianta “romantica” a tratarii subiectului, filmul lui Nemes ar putea fi varianta “horror” a aceluiasi subiect.

 

 

 

Spectatorul e introdus intr-o adevarata degringolada la care contribuie debutul abrupt ce surprinde o scena de gazare dar si maniera alerta de filmare, cu alternari de focalizare si foarte multe closeup-uri din diferite perspective.

 

Despre divizia Sonderkommando de prizonieri de la Auschwitz se poate spune ca existau intr-un fel de purgatoriu. Un X imens insemnat pe spatele hainei lor marca statutul “special” al acestui grup de barbati care ajutau in procesul de gazare, ardere si imprastiere a cenusii cadavrelor in schimbul unor mici favoruri (o ratie in plus de mancare si alte marunte privilegii).

Evreul ungur Saul (Geza Rohrig), o alta figura anonima si dezumanizata care ingroasa randurile Sonderkommando-ului asista la moartea fiului sau, iar filmul devine o incercare disperata a tatalui de a-si ingropa fiul si, simbolic, de a-si salva spiritul. Faptul ca regizorul alege sa comprime actiunea la o singura zi are menirea sa sporeasca senzatia de punct culminant, de privire a raului “visceral” drept in fata.

Drama personala a lui Saul se suprapune peste conspiratia colegilor lui din Sonderkommando care pun la cale o evadare. Printre acestia se remarca Abraham Warszawski (jucat de Levente Molnar), un fel de inger pazitor al lui Saul.
 

Mai izbutite decat altceva sunt in filmul lui Nemes scenele colective, cu focusuri diferite, cu insinuari ale ororii date de detalii “in ceata”: o uniforma, o arma, albul unui corp inert. Moartea rasufla de peste tot in ceafa povestii, asa cum camera nu se dezlipeste uneori de cea a lui Saul.

Son of Saul este un film dens, o pastila ultra-concentrata despre Holocaust, la polul opus al Listei lui Schindler, spre exemplu (desi se intalneste cu acesta din urma in mai multe puncte). O pastila pe care nu o inghiti insa chiar atat de usor.

 

Click pe foto pentru marire

Foto: Cinemagia

Cel mai convingator actor / actrita: Geza Rohrig

 

Cea mai tare faza: scenele colective, cu multe personaje

 

De ce merita sa-l vezi: pentru imagine

 

Cu cine mergi sa-l vezi: singur / singura

 

Nota OM: 3 stele din 5

• Tag-uri