Papiota - Nostalgie croita la masina de cusut

 

Lipscaniul nu mai este, de ceva vreme, „mica Havana” a Bucurestiului care traia, in plina decadenta, din amintirea vremurilor de forfota negustoreasca, ci un loc viu, colorat si cu baruri & cluburi pe toate gusturile. 

 

Una dintre aparitiile recente in peisajul locurilor unde poti bea deopotriva o cafea, dar si un cocktail este Papiota (Lipscani, nr. 43). In caz ca ai drum prin gangul care uneste strada Lipscani de Blanari, poti face efortul de a urca cateva trepte pentru a pasi intr-un bar mic, dar foarte cosy.

 

 

 

 

Papiota poate fi incadrat in randurilor barurilor tematice, nostalgice, strans legate ca look de trecut si care te pot transpune, fie intr-un atelier mecanic ori chiar intr-un laborator de chimie. La Papiota te intampina in schimb Ileana, Nicoleta sau Veronica – nu sunt barmanite, ci masini de cusut de pe vremea mamei sau eventual a bunicii care stau acum cuminti pe rafturi. Daca nu te prinzi – dupa bobinele de ata colorata de pe pereti, dupa tiparele si fotografiile din reviste vechi, sau dupa materialele care sunt frumos intinse, ca la magazinul de stofe – ca esti intr-o croitorie/sau la ora de lucru manual din alte programe scolare, te poti aseza la o masina de cusut, sau la o masa de calcat pentru a bea ceva.

 

Am nimerit la Papiota in dupa-amiaza lui 1 decembrie, cand nostalgia era la cote maxime, cu barul plin de pufuleti, eugenii si bomboane trase in cacao, iar DJ-ul scotea de la naftalina piese vechi, romanesti. Daca deschizi meniul (in forma de tipar) vei da peste preturi decente pentru zona (ex: ceai 8 ron, long drink aprox. 16 ron), iar la toaleta te asteapta mici surprize lipite pe pereti: reclame vechi la case de moda, vorbe de duh legate de haine, (inca) o masina de cusut. Serile sunt animate de DJ-i si party-uri anuntate scolareste, cu creta, pe tablita. Prin ferestrele imense se zareste agitatia Lipscaniului. 

 

• Tag-uri