O poveste foarte simpla

A fost odată ca niciodată un sat în care animalele aveau grai. Și vorbeau între ele, încercând să priceapă cum funcționează oamenii. O veșnică uimire trăiau aceste ființe blânde și curate, văzând cum își duc viața cei doi stăpâni ai gospodăriei, fiica lor, iubitul acesteia și tatăl său. Cinci animale: Purcica, Vaca Zorika, Iapa Surioara, Câinele Napoleon și Cocoșul, stau la taclale, în curte, ca între vecini de-o viață.  Întorc pe toate fețele vorbele și faptele oamenilor, urmărind cu duioșie iubirea interzisă dintre Dașa și  Alexei, poveste care țese firul întregului spectacol. Sentimentele celor cinci animale oscilează între revoltă, nevoia de libertate și atașament. Greu de priceput, în puritatea lor, de ce oamenii urăsc, de ce vor să distrugă iubirea dintre doi tineri, în timp ce iubesc banii...  Martori tăcuți ai frustrărilor violente și rivalităților dintre oameni, animalele au periodic puseuri de luptători, visând la vremurile de aur ce le așteaptă. Cu toate astea, în candoarea lor, (ne)cuvântătoarele gânditoare, dar mai ales simțitoare, își iubesc stăpânul. Până dincolo de moarte, asa cum i se întâmplă purcelușei, o naivă mereu zâmbind, visând să zboare și îndrăgostită lulea de stăpân.