Casa Altemberger

Cunoscută astăzi drept Casa Altemberger, după numele primului său proprietar, clădirea a fost cumpărată în anul 1545 de magistratura oraşului, devenind sediul Primăriei pentru 400 de ani (până în 1948).

Cele zece unităţi arhitectonice, la care se adaugă turnul de apărare, structurează împreună unul dintre cele mai impresionante ansambluri de arhitectură gotică civilă din România şi chiar din Europa de Sud Est; cea mai veche parte o constituie turnul-locuinţă, construcţia acestuia fiind iniţiată la sfârşitul secolului al XIII-lea.

Deoarece fondatorul legendar al oraşului purta numele Hermann, vizitatorii sunt întâmpinaţi în curtea muzeului de câteva figuri decorative, intitulate Hermanni, ce ilustrează tipologiile orăşeanului la sfârşitul secolului al XVII-lea: vindecătorul, cavalerul, bancherul, măcelarul, crâşmarul, infanteristul, studentul, primarul şi menestrelul.

În curtea a doua, cunoscută sub numele de Grădina Martirilor, se află lucrări de sculptură figurativă, precum cele patru console ale loggiei reprezentând portretele în piatră ale unor bărbaţi, elegant şi minuţios executate, decorând un spaţiu cu elemente de influenţă renascentistă.