MANASTIREA MARCUTA

Biserica Mărcuța este un lăcaș de cult ortodox din București. Biserica Mărcuța este unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din București, s-a păstrat până astăzi într-o forma apropiata de cea forma inițiala. Vechiul monument istoric, construit între anii 1586-1587, prezintă la interior detalii de structură și decorație, păstrează în interior până în prezent, câteva fragmente de picturile din secolul al XVI-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice cu codul: B-II-m-A-18157.01.

Descriere

Vechea mănăstire Mărcuța este situata în partea de est a Capitalei, peste drum de Spitalul Sfântul Pantelimon. In spatele blocurilor de locuinte, terenurile manastirii ajung pana pe malul sudic al Colentinei.

Biserica Mărcuța poarta hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" și a fost constuită de către marele logofat Dan între anii 1586-1587 în timpul Domnului Mihnea al II-lea Turcitul. Renovată ulterior de către Visana fiica armașului Marcu (de unde și denumirea de Mărcuța), ea fiind nepoata logofatului Dan.

În interior lăcașului de cult sunt păstrate picturi din secolul XVI și tablouri ce îl reprezintă pe armașul Marcu. De-a lungul timpului Biserica Mărcuța este restaurată de mai multe ori, renovată între anii 1632-1654, 1678-1688 și 1966-1967. Cu un perfect amplasament strategic, intr-o zona mlastinoasa langa Lacul Fundeni Manastirea Marcuta, cu trei randuri de porti, cu fortificatii care dupa renovarile din 1632-1654 permiteau si utilizarea armelpr de foc, ea reprezenta un loc perfect pentru maimarii vremii sa se poata retrage la adapost in cazul unei navaliri dusmane. Ea, impreuna cu Manastirea Vacaresti si Manastirea Plumbuita constituiau un lant strategic al Capitalei , de locuri fortificate folositor pentru retragerea familiilor bogate in cazul unor navaliri sau razmerite. Un vast ansamblu de tuneluri ajutau celor asediati sa se refugieze catre zonele ferite si de acolo catre mosii sa se puna la adapost!

Mănăstirea Mărcuța a găzduit în cadrul clădirilor din complexul său un lazaret în perioada epidemiei de ciumă din 1813, iar ulterior în perioada 1829-1924, a fost sediul unui spital pentru bolnavii alienați mintal.

(Sursa: Wikipedia)