Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa

O vizita la Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" inseamna o fascinanta calatorie prin timp, de la nasterea Universului si pana astazi, pentru a sti cum s-a format planeta pe care traim, cum au aparut si au evoluat vietuitoarele, cum s-a ajuns la diversitatea formelor de viata pe care le intalnim astazi la tot pasul.

Iar daca doriti sa va relaxati dupa acest periplu, Antipa Cafe & Terrace va asteapta in curtea muzeului in zilele cu soare, cu cocktail-uri, bauturi calde si canapele confortabile.

MISIUNE

Misiunea muzeului este studiul biodiversităţii prin cercetare bazată pe colecţii şi transferul cunoştinţelor ştiinţifice către public, urmărindu-se educarea sa concomitent cu petrecerea agreabilă a timpului liber, răspândirea cunoştinţelor legate de patrimoniul natural naţional şi mondial, ca şi sensibilizarea publicului faţă de problemele actuale legate de protecţia mediului, a speciilor şi a habitatelor.

ISTORIC

Muzeul a luat fiinţă la 3 noiembrie 1834, la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii importante, incluzând monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi opere de artă. Deşi fusese conceput ca un cabinet de istorie naturală, muzeul a căpătat un caracter de instituţie mixtă, adăpostind antichităţi, tablouri vechi şi curiozităţi naturale.

Primul director al secţiei de zoologie şi mineralogie a fost Carol Wallenstein (1837-1859). In timpul său muzeul a avut un caracter preponderent didactic. Carlo Ferrerati (1860-1867) care i-a urmat la conducerea muzeului a contribuit substanţial la îmbogăţirea colecţiilor, atât prin achiziţii, cât şi prin obţinerea de donaţii din ţară şi străinătate. Cele mai importante donaţii au fost primite de la dr. Hilarie Mitrea, în perioada în care era director profesorul Gregoriu Ştefănescu (1867-1893). Acestuia din urmă i se datorează şi descoperirea celei mai importante piese din colecţiile muzeului, scheletul de Deinotherium gigantissimum.

Pe parcursul timpului, muzeul a fost găzduit în diferite clădiri din Bucureşti. Sediul actual a fost proiectat şi construit prin strădania Dr. Grigore Antipa, director în perioada 1893 - 1944. Muzeul realizat de marele savant era modern atât prin modul de expunere, cât şi prin rolul şi activitatea sa. De asemenea, prin eforturi susţinute Grigore Antipa a îmbogăţit substanţial colecţiile instituţiei cu piese valoroase din toate colţurile lumii. Tot lui Grigore Antipa i se datorează şi realizarea în Bucureşti a primelor diorame biogeografice, model extins apoi la marile muzee ale lumii. În anul 1933 Regele Carol al II-lea a decis ca muzeul să poarte numele organizatorului său, Grigore Antipa.

In perioada postbelică muzeul a continuat să se dezvolte, iar activitatea de cercetare ştiinţifică a luat amploare, începând cu perioada în care la conducerea sa a fost Acad. dr. Mihai Băcescu (1964-1988). De remarcat sunt expediţiile internaţionale la care au participat specialiştii muzeului: Tanzania (1973), Indonezia (1991) şi Brazilia (1994).

După numirea ca director al Muzeului a Dr. Dumitru Murariu (1988), pe lângă cercetarea ştiinţifică, s-a avut în vedere modernizarea evidenţei patrimoniului, ca şi diversificarea activităţilor cu publicul. Numărul expoziţiilor temporare organizate anual este în creştere, ca şi numărul vizitatorilor de toate vârstele şi categoriile, care vin la Muzeu individual, cu familia sau prietenii. In ultimii ani s-au înmulţit şi programele educaţionale de amploare, fapt ce contribuie la afirmarea şi recunoaşterea muzeului ca una dintre cele mai importante instituţii de ştiinţă, educaţie, cultură, dar şi de divertisment din ţară. În anul 2009 expoziţia publică se închide pentru a se demara un ambiţios proiect de modernizare.