Tu ai simtit vreodata un UFO?

Acum un an si jumatate, un prieten foarte bun aproape m-a obligat sa mergem impreuna la o premiera care urma sa aiba loc la TNB, O intamplare ciudata cu un caine la miezul noptii, pe care mi-a laudat-o o zi intreaga. Aproape ca nici nu se punea problema sa zic nu sau sa nu imi placa, asa ca am zis „bine, vin”. De atunci, spectacolul asta continua sa fie preferatul meu, si tot atunci am descoperit o noua „gasca” de artisti care introduce in teatru concepte precum programare digitala, arta imaginii, scenografie futurista sau lumini interactive. Bobi Pricop, caci el e regizorul care a reusit sa faca o echipa misto de scenografi, compozitori si experti in creatii 3D, se tine de ceva timp de treaba si te face sa vrei sa ii urmaresti fiecare piesa. Cand am auzit ca urmeaza sa monteze un nou spectacol, am fost curioasa sa vad cu ce reuseste sa mai surprinda si de data asta.

Asa ca in weekend, tot la TNB si tot in aceeasi sala am vazut UFO,  pentru care Bobi a apelat la aproape aceiasi artisti, si cu care, dupa parerea mea, a riscat mult si a castigat si mai mult, o sa va spun mai incolo de ce.

Probabil ca ati mai auzit de termenul asta, UFO, mereu asociat cu extraterestrii si OZN-uri. La inceput, printr-o scrisoare pe care fiecare regizor care monteaza piesa e indemnat sa o citeasca inainte de inceperea spectacolului, Ivan Vyrypaev, autorul, povesteste cum a calatorit din Rusia pana in Australia, si a vorbit cu oameni care au avut experiente mai mult sau mai putin legate de extraterestrii. Cum fiecare om pe care l-a intervievat si-a schimbat viata dupa aceasta „intalnire” pentru ca si-a dat seama ca nu asa trebuie sa traiasca. Si prin extraterestrii sa nu va ganditi la clasicii omuleti verzi, ci la un sentiment de detasare, un moment in care te redescoperi, o emotie inexplicabila care te face sa te duci intr-o alta dimensiune in care esti mai linistit.

De fapt, UFO nu este o simpla piesa, e o conversatie cu publicul pentru ca nu e genul de spectacol care poate fi catalogat. Timp de o ora si jumatate vei asculta sapte povesti care cu siguranta te vor duce la o introspectie, care te vor indemna sa iti pui niste intrebari despre tine si despre ceea ce traiesti acum, aici.

 

Credit foto: Adi Bulboaca

Emily, Nick, Jennifer, Artiom, Robert si Johanna intra pe rand in scena si povestesc in fata camerei momentele in care au devenit altcineva si ce au inteles din ele. In timp ce rememoreaza cele intamplate, isi dau seama ca toate acele revelatii au avut loc in niste contexte aparent normale: intr-un bar, pe malul unui rau sau pe o terasa. Nu a fost nevoie de un set-up special pentru a lua contact cu lumea asta „de dincolo”. Si totusi, alea au fost punctele in care si-au luat viata de la zero si au inteles ca nu e important sa fii sef sau sa fii stresat pentru ca intr-o zi nu se intampla exact ceea ce vrei.  Important e sa fii tu, pentru ca atunci nu iti mai e frica si esti in siguranta.

Bobi Pricop si echipa au stiut sa impacheteze toate trairile astea intr-un concept atat de bine pus la punct si atractiv incat au creat o atmosfera care depaseste un simplu "traieste clipa" si te face sa treci direct la actiune.

Preferatul meu a fost Robert Evans (jucat de Mihai Calin), fost Country Manager la Nokia, un barbat de 47 de ani care isi da seama abia la varsta asta ca viata nu inseamna doar o functie si multi bani. El a avut contactul cu lumea extraterestra in timp ce era singur si fuma un trabuc pe terasa casei de vacanta. Mi-a placut sinceritatea cu care el a recunoscut ca abia atunci a inceput sa traiasca cu adevarat si curajul de a o lua de la inceput. Bineinteles, aici a contribuit si Mihai Calin, care e credibil in orice rol ar juca.

 

Credit foto: Adi Bulboaca

Pana acum am vorbit  doar despre sase personaje, insa pe al saptelea trebuie sa il descoperi tu. Si sa iti dai seama daca exista sau nu.

UFO nu ar fi fost un spectacol complet daca nu avea o muzica si un concept tehnic care sa te duca in atmosfera despre care vorbeam mai sus.

Muzica e compusa de Alexei Turcan, chitaristul de Travka, de aia s-ar putea sa recunosti cateva acorduri asemanatoare cu melodiile trupei, putin mai de poveste, putin mai rock. Ca sa iti faci o incalzire, asculta soundtrack-ul piesei O intamplare ciudata cu un caine la miezul noptii aici. In ultimii ani, majoritatea muzicii de teatru s-a rezumat doar la preluarile unor piese cunoscute sau instrumentale adaptate. Cu ocazia celor doua montari (si a catorva alte exemple) se schimba putin situatia si descoperi niste creatii misto, originale, si mai ales potrivite momentelor scenice.  De scenografie si efecte video s-au ocupat Paul Popescu & Mizdan de la Modulab si Paul Spike & Tudor Panduru de la Evil Twin, alaturi de Cristian Simon pe partea de light design.

Pentru ca uneori e dificil sa iti cauti scheletii din dulap si sa iti dai seama cand ti-e bine si cand ti-e greu, e interesant de vazut cum va fi primit si inteles spectacolul Teatrului National.

UFO e un motiv bun sa incepi sa vezi cum stau lucrurile, asa ca fii cu ochii pe site-ul TNB-ului si ia un bilet cand se programeaza.

Distributie: Ada Gales, Ciprian Necula, Raluca Aprodu, Istvan Teglas, Mihai Calin, Medeea Marinescu, Ion Caramitru

Regie: Bobi Pricop

Scenografie: Paul Popescu & Mizdan - Modulab

Concept video: Paul Spike & Tudor Panduru - Evil Twin Studio

Muzica originala: Alexei Turcan

Costume si asistenta decor: Ana Ienascu

Light design: Cristian Simon

Operare video: Florin Boicescu

Sunet: Octavian Vasile

Regia tehnica: Andi Tuinea

 

 

• Tag-uri