Un nume de film precum Habemus Papam te duce cu gandul la o pelicula sobra despre procesul de alegere si investire in functie a unui nou Papa. Insa daca regizorul se numeste Nanni Moretti, nu mai incape indoiala ca abordarea unui astfel de subiect va fi cel putin neobisnuita.
Papa a murit, iar Colegiul Cardinalilor de la Vatican se intruneste pentru alegerea unui succesor care sa calauzeasca mai departe sufletele a milioane de credinciosi din intreaga lume. Cel care strange cele mai multe voturi este Cardinalul Melville, desemnat mai apoi conducator al Bisericii Catolice de la Vatican. Coplesit de responsabilitatea mare pe care trebuie sa si-o asume odata cu acceptarea unui titlu atat de maret, clericul face un atac de panica si prefera sa se retraga printre oamenii de rand, acceptand ajutorul unui psihanalist.
Cel mai nou film al italianului Nanni Moretti, Habemus Papa / Cu Papa la psihiatru vorbeste pe un ton solemn, dar poleit cu umor, despre problemele coplesitoare care se ivesc atunci cand ai de-a face cu situatii ce presupun un grad inalt de responsabilitate. Riscand sa iste reactii controversate din partea anumitor categorii de public datorita subiectului destul de sensibil, regizorul nu s-a dezis nici de aceasta data de puterea amestecului de ironie, umor si tragic, iar rezultatul a fost un public amuzat pana la lacrimi si cronici positive din partea criticilor de film.
Povestea ia nastere usor, intr-un cadru sever, pe intreg ecranul perindandu-se o mare de sutane rosii care iau parte la slujba grandioasa de inmormantare a Papei, iar muzica grava a lui Franco Piersanti te afunda si mai mult in tematica situatiei.
Tonul sobru al peliculei nu dureaza mult, pentru ca de indata ce isi face aparitia psihanalistul, insarcinat cu ajutorarea noului Papa in depasirea momentului atacului de panica si neincredere in propriile forte, obiceiurile membrilor Conclavului se schimba, acestia luand parte la campionatul de volei improvizat in curtea Bazilicii Sfantul Petru sau jucand poker, devenind astfel mai umani si mai relaxati.
In plus, psihanalistul, jucat chiar de Nanni Moretti, destinde atmosfera prin glumele auto-ironice la adresa fostei sale sotii, intr-o maniera care aminteste de personajele lui Woody Allen.
Moretti isi asuma cu subtilitate rolul de voce a majoritatii consternate de situatiile absurde in care grupul de la Vatican isi desfasoara activitatea. Printre scenele amendate zeflemitor se afla si cea in care psihanalistul si Papa stau de vorba despre temerile celui din urma, chiar in prezenta numerosilor cardinali.
In tot acest timp, noul Papa se ascunde in valtoarea urbana, incercand sa-si adune fortele pentru a-si lua functia in primire, chinuit de gandul ca ii va deceptiona pe credinciosii stransi in Piata Sfantul Petru. Desi personajul interpretat de Michel Piccoli se aflaintr-o pozitie ingrata, Moretti i-a transferat cu maiestrie o parte din puterile umorului, creand astfel un caracter complex cu care n-ai cum sa nu empatizezi. "Am vrut sa amestec drama si comedia, tonul grotesc si cel realist, totul in acelasi film", marturiseste regizorul, care se declara a fi ateu.
Productia cinematografica in cheie tragi-comica a fost prezentata in competitia oficiala a Cannes 2011, iar regizorul Nanni Moretti, considerat unul dintre cei mai de succes regizori italieni din ultima vreme, a fost desemnat sa prezideze juriul editiei de anul acesta.
Habemus Papam / Cu Papa la psihiatru va intra in cinematografele din Romania vineri, 3 februarie.