Jurnal de bucurestean (2): (L)Ars amandi sau cat iubesc Bucurestiul iarna

 

Cand ma uit pe fereastra, in fiecare dimineata, intre spalatul pe dinti si asezatul pachetului pentru pranz in geanta, vad copacii ninsi si ma simt ca la cinema. Dupa care privirea coboara desi as vrea s-o tin lipita de copacii ca-n povesti. Coboara pe mormanele pe care trebuie sa le escaladez in fiecare dimineata pentru a ajunge in statia de autobuz. Autobuzul ma duce la birou. Seara, traversez alte mormane si astept un alt autobuz, intr-o alta statie, la poalele muntelui. Al muntelui de zapada, la care ajung pe o poteca ingusta, ca intr-o padure de-abia descoperita.

 

 

 

 

 

In RATB e cald, desi miroase a calai si a respiratie satula. Domnul controlor cu pufoaica plesnind peste autoritatea reprezentata e in dezbateri furtunoase cu o studenta fara bilet. Se vocifereaza in autobuzul cu geamuri inghetate, coborati la urmatoarea?, de ce stai domne’ in usa aiurea daca nu cobori la prima, vreau eu sa stau pe locul asta, domnisoara, nu se poate fara bilet, coboram la prima si mergem la Politie, tinerii din ziua de azi nu mai au niciun fel de respect...

 

Batrana e infofolita cu un batic negru si coboara la prima. Aluneca imediat langa autobuz si nici macar cele doua sacose imense din rafie n-o echilibreaza si nici n-o salveaza de la cadere. Tinerii cei fara de respect o ocolesc cu grija sau privesc impasibili din autobuz. Mai am o statie si cobor, incerc sa-mi infund si mai tare castile in urechi. Sper sa nu surzesc intr-o zi, dar nu mai suport sa aud toate povestile debitate la telefon, zumzetul vietilor derulate intre doua statii in autobuz.

 

In seara asta dupa birou n-o sa mai iau autobuzul direct spre casa. O sa merg la film cu prietenele. Imi place sa merg la film, desi nu am mai fost de o vreme, mai precis de cand m-am despartit. Nu-mi place sa merg singura la cinema, dar de data asta e OK, o sa fiu cu fetele. Vom vedea Nymphomaniac I, pentru ca au vrut sa interzica II-ul si cred ca ne plac chestiile interzise.

 

Sala e plina, abia mai poti sa te strecori printre atatea pungi de floricele si paie care rasar din paharele de Cola. Se stinge lumina, si incep filmele. Cel de pe ecran si cel din sala. Rasete pe infundate cu gura plina de popcorn, chicoteli, comentarii, tuse, suspine, foiala. Pe la jumatatea filmului ma trezesc cu mana domnului de langa mine pe picior. Simt prin ciorapii 60 den ca e aspra si fac pariu ca as putea sa-i ghicesc meseria daca il privesc. Dar nu indraznesc.

 

La iesire lumea pare usor dezamagita, ce sex a fost ma in filmul asta…

 

E frig, imi strang si mai tare cordonul paltonului, trebuie sa merg acasa sa hranesc pisica si la ora asta tarzie iti ingheata sufletul in statie la autobuz.
Iarna la Bucuresti.

• Tag-uri