O ploaie de vacanta, o felie din viata unei familii urguayene

 

Filmul de debut Ploaie de vacanta / Tanta agua le-a adus regizoarelor Ana Guevara si Lecticia Jorge o ploaie de premii in cadrul diferitelor festivaluri internationale de film din Columbia, Mexic, SUA, Spania, Argentina sau Uruguay. La TIFF-ul de anul acesta lungmetrajului i-a fost acordat Premul Special al Juriului.

 

De ce a fost distinsa cu numeroase premii aceasta productie uruguayana, realizata cu o minima finantare si cu actori debutanti? Poate pentru naturaletea si lejeritatea dialogurilor dintre personaje, sau pentru subtilitatea creionarii acestora prin cadre care le surprind expresivitatea privirilor si le patrund intelesurile tacerilor. Ori pentru modalitatea sensibila, naiva, prin care trei persoane ajung sa se regaseasca si sa se inteleaga urmandu-si, fiecare, propriul drum.

 

 

 

 

Productia sud-americana ne prezinta o bucata din viata trio-ului format din tata (divortat, burlac) – fiica (adolescenta, cu tendinte rebele) – fiu (un copil plin de energie). Alberto (Néstor Guzzini) este prototipul tatalui stangaci, care nu se ocupa si nu isi cunoaste prea bine copiii, iar pe parcursul celor cateva zile petrecute cu acestia in vacanta ajunge sa treaca de la statutul de outsider la cel de parinte protector.

 

La inceputul filmului, accentul cade pe capul familiei, pe eforturile lui de a interactiona cu propriii copii si pe rezistenta pe care o intampina din partea lor. Spre final, protegonista devine Lucia (Malú Chouza), adolescenta introvertita de 14 ani care are o viata ascunsa in afara pensiunii la care erau cazati fratele si tatal ei. Complexitatea specifica perioadei adolescentei - cand curiozitatea si dorinta de a atrage atentia pot sa impinga la acte teribiliste - o arunca pe Lucia intr-o situatie critica din care doar tatal ei o poate scoate.

 

In aparenta, povestea filmului este simpla si destul de banala: tatal care petrece prea putin timp cu copiii sai se hotaraste sa-i duca intr-o vacanta, insa ploaia abundenta care cade necontenit zile la rand ii impiedica sa viziteze locuri sau sa se bucure de piscina. Dar tocmai acest aspect, faptul ca sunt inchisi intr-o locuinta prea stramta, departe de casele lor, de obiceiurile si tabieturile lor, ii obliga pe cei trei sa relationeze, sa creeze o atmosfera cat de cat familiala. Reusesc acest lucru doar atunci cand fiecare este implicat intr-o relatie din afara caminului, cand apare un al doilea plan social – tatal se intalneste cu o localnica, Lucia se imprieteneste cu o fata si se indragosteste de un tip, iar Federico (Joaquín Castiglioni) iese la joaca cu un vecin.

 

Click pe foto pentru marire

Foto: Transilvania Film

• Tag-uri