Peter Gabriel, bucatar de exceptie: aperitiv, fel principal, desert si cireasa de pe tort oferite intr-un show memorabil

 

La prima vedere, Peter Gabriel ar putea parea un batranel amabil si linistit, caruia i s-a estompat nebunia de alta data. Ei bine, batranelul in cauza a facut un show incredibil la Romexpo pe 8 mai. Mai mult decat incredibil, impecabil. Timp de aproape doua ore, a umblat de colo-colo pe scena, s-a jucat cu instalatiile de lumina, a dansat si, mai ales, a cantat. A cantat asa cum canta, probabil, cand lansa pentru prima data albumul So, in 1986. Pentru ca despre asta a fost vorba: aniversarea a 25 de ani de la aparitia celebrului album printr-un turneu de proportii, Back to Front, si un album So remasterizat, in editie de colectie.

 

 

 

 

Peter Gabriel si-a facut aparitia pe scena salutand publicul si incercand cateva cuvinte in romana, iar apoi le-a introdus pe fetele din deschidere, Linnea Olsson şi Jennie Abrahamson. Doua suedeze absolut minunate, al caror aer nordic si usor ireal s-a potrivit perfect cu lumina ciudata a apusului care se strecura prin ferestrele de la Romexpo. Dupa concertul fetelor, artistul a revenit pe scena si, inainte sa inceapa un show de proportii, ne-a povestit despre cina pe care o vom savura cu totii: “Intregul show e ca o masa copioasa cu antreu sofisticat, dar usor, cu fel principal, puternic si consistent si desert... delicios!" Si as putea spune ca am degustat din plin si cireasa de pe tort, la bis.

 

Apoi au aparut pe scena unii din cei mai talentati instrumentisti ai lumii: Tony Levin (bass), David Rhodes (chitara), David Sancious (clape) şi Manu Katche (tobe), alaturi de cele 2 suedeze. Let the show begin! Un show complet, cu sunet, si culoare, si vizualuri, si efecte si, cel mai important, sincronizare perfecta intre toate. Dupa parerea mea, daca tinem cont de toate elementele implicate, probabil cel mai bun si complex concert de interior pe care l-am vazut la noi. Iar reflectoarele atarnate de macarale, care s-au tot perindat pe scena, mi-au amintit de Wall-ul lui Roger Waters. Sigur, pastrand proportiile.

 

Pana la desert, unde a cantat piesele de pe albumul So, as mai aminti si Come Talk To Me, Solsbury Hill, Shock The Monkey si Digging In The Dirt. Cine a avut loc pe scaun la ultimele doua sigur au regretat amarnic, pentru ca erau piese de dansat, nu de stat. La finalul finalului, dupa ce multumise publicului si echipei, Peter Gabriel a revenit cu nebunia finala pe The Tower That Ate People, incheind, cum face la fiecare concert, cu Biko, cu publicul cantand la unison, cu piele de gaina si cu emotia cu care ar trebuit simtit orice concert reusit. Si cu asta cred ca am spus tot ce era de spus. ;)

 

Mai multe fotografii de la concertul lui Peter Gabriel, aici.

 

Click pe foto pentru marire

Foto: Mugurel Tudor

• Tag-uri