Incerc sa-mi imaginez vibratia pe care o emanau acum 95 de ani oamenii adunati la Alba Iulia si veniti cu trenul, carutele sau chiar pe jos din toate regiunile tarii. Cat de emotionate erau chipurile celor 1228 de delegaţi oficiali – crema intelectuala si oficialitatile vremurilor si cat de stralucitoare, straiele de sarbatoare ale taranilor. Era ora 12.00, 1 decembrie 1918, si Transilvania tocmai se unise cu tara, dupa ce, cu cateva zile inainte, pe 28 noiembrie, Bucovina se unise cu Romania, urmand gestul facut de Basarabia in luna aprilie a aceluiasi an.
Si cum or fi fost cei 11 kilometri strabatuti pe bicicleta de catre Samoilă Mârza, cel care avea sa devina, dintr-o intamplare, fotograful Unirii. Aparatul sau de fotografiat, carat poate intr-o geanta, sau chiar intr-o ranita (pentru ca Samoila se intorsese abia de patru zile de pe front) este cel gratie carora avem si astazi cele cateva fotografii din 1 decembrie 1918.
Soldati si tarani fluturand steaguri uriase, chipuri solemne, zambete pe sub mustati proaspat intoarse de pe front – vor fi jucat poate o alta hora a Unirii, sora cu cea din alta iarna, a lui 1859, cand Moldova se unea cu Tara Romaneasca sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
Dupa 70 de ani de la momentul imortalizat de Marza, 1 decembrie devine Ziua Nationala a romanilor si trecerea anilor incremeneste emotia trecutului in solemnitatea unei date din cartile de istorie.
Marcam, ca orice alt popor, Ziua Nationala cu parade militare si focuri de artificii, dar ce mai inseamna ea astazi pentru urmasii acelor oameni imortalizati in fluturarea sperantei intr-o viata mai buna din fotografiile alb-negru de acum 95 de ani?
O zi libera, o zi in care vedem parada, o zi petrecuta cu familia, nimic… iata cateva dintre parerile romanilor in pragul Zilei Nationale din acest an:
Gheorghe (inginer, 60 ani): Ziua Natională îmi reaminteşte că sunt român - înseamnă o părticică din istoria poporului din care, la o scară infinit de mică, fac şi eu parte; înseamnă vibraţie sufletească emoţie şi patriotism. Ca dată, 1 decembrie înseamnă rememorarea unor momente de strălucire istorică, când toţi românii au devenit parte a ţării, după o dezbinare seculară.
Alina (domeniul bancar, 35 ani): E o zi in care te poti bucura in familie, indiferent daca alegi sa o petreci in liniste, acasa, sau sa iesi la parada, care este un spectacol impresionant.
George (inginer, 34 ani): Nu prea recționez la mesaje patriotice sau naționaliste si nici nu mă mișcă ideea de România Mare sau, mă rog, Marea Unire. Dacă ar fi după mine, aș propune ca zi națională, acea zi în care românii au devenit mai toleranți, mai buni, mai dechiși la minte, mai preocupați de mediul înconjurător sau pur și simplu mai civilizați.
Ana (comunicatii, 31 ani): 1 decembrie este o zi libera, de relaxare si petrecere a timpului cu prietenii.
Raluca (marketing, 27 ani): Cum nu sunt din Bucuresti, profit intotdeauna pentru a merge la parinti si a petrece 1 decembrie in familie.
Dan (student Filosofie, 23 ani): Ziua de 1 decembrie este un simbol national cu doua recurente: una, evenimentul marii Uniri, sacrificiu si iubire, apoi evenimentul pe care noi il comemoram, reiterandu-l in fiecare an, cu fasole si sarmale, cu spectacole si concerte, cutremurandu-ne cu burta plina la Desteapta-te romane.