Cui ii e frica de cutremur? In eventualitatea unui seism de peste 7 grade pe scara Richter, cat de pregatit este Bucurestiul?

 

Intr-o tara activ seismica precum Romania, fenomenul cutremur este o realitate si nu un baubau despre care stim ca exista dar care nu se intampla decat altora, undeva departe. In memoria sperieturilor trase de cutremur la romani, seismul din 1977 care a distrus grav multe cladiri din Bucuresti si peste 1500 de oameni in numai 56 de secunde, parea sa-si fi stins ecourile. Activitatea seismica bogata din acest an, in zona Vrancea si nu numai (cutremure mici) plus o serie de fotografii inedite din Bucurestiul lui '77 postate pe site-ul www.muzeuldefotografie.ro, post-cutremur, care circula in aceste zile in mediul online ne fac sa ne intrebam cat de pregatita este capitala si cat de pregatiti suntem, fiecare in parte, sa facem fata unei zguduiri serioase.

 

Si tot in ultima vreme autoritatile au initiat actiuni care ar trebui sa faca parte din normalitate si dintr-o informare continua, nu sa fie bifate de ochii lumii si pentru linistirea populatiei alarmate de stirile din media legate de fenomen. Printre acestea s-au numarat si declaratiile specialistilor, menite sa ne puna in garda mai mult sau mai putin alarmant.

 

 

 

 

Astfel, conform lui George Purcaru, profesor dr. la Institutul de Ştiinţe Geologice, Universitatea J.W. Goethe, din Frankfurt, in 2013 se va produce un cutremur puternic cu magnitudinea intre 6,7 - 7,1 grade pe scara Richter.

 

Informatia este sustinuta si de catre prof. Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pământului, care afirma ca urmeaza un cutremur foarte adanc, subliniind si faptul ca un seism de pana in 7 si chiar de 7 grade nu provoaca distrugeri materiale sau pierdere de vieti. In cazul unui cutremur adanc se pare ca va fi afectata mai putin capitala si mai mult sudul Moldovei (Focsani, Bacau, Galati).

 

Deci ce au facut concret autoritatile pentru cele 190 de cladiri aflate in pericol de prabusire din capitala si pentru siguranta locuitorilor orasului? Pe final de septembrie, Primaria Capitalei anunta achizitionarea a 4.000 de truse de prim ajutor in caz de cutremur, care contin tot felul de obiecte menite sa ne ajute, teoretic, sa supravietuim timp de 3 zile. Printre ele: servetele pentru igiena, dispozitive de semnalizare, fluier. In planul de interventie al autoritatilor in caz de cutremur este prevazut si ca, in cele 42 de secunde cat dureaza ca undele sa se propage din locul producerii seismului pana la Bucuresti, de la centrul operativ de langa Palatul Cotroceni se vor opri gazele, apa si curentul electric.

 

 

 

 

De asemenea, a fost data publicitatii si o lista cu 12 scoli din Bucuresti, care in caz de urgenta s-ar putea tansforma in adapost pentru minim 3000 de oameni, fiind dotate cu generatoare de energie, paturi, etc. Zilele aceasta vor incepe si lucrarile de sapare in Bucuresti a patru puturi care se asigure apa potabila in caz de necesitate.

 

Din seria educarea populatiei, autoritatile intentioneaza sa plimbe prin mai multe scoli o masina care simuleaza cutremurele pentru a-i obisnui pe copii si profesori cu fenomenul si cu reactiile in caz de urgenta. Si tot aici se inacdreaza intentia de a completa si perfectiona periodic un ghid pentru educatia in caz de cutremur. In varianta actuala una dintre prevederi este cea de a ne refugia sub masa sau banca, dar profesorul Margineanu recomanda sa ne adapostim langa un obiect, in caz de cutremur, nu sub acesta (banca, masa etc.), existand un pericol de prabusire a tavanului, si sa ne intindem pe podea.

 

In loc de panica nepotrivita si de senzatia ca vom trai un nou episod ’77, ar trebui sa intelegem normalitatea existentei cutremurelor de magnitudine mica si sa ne informam corect pentru eventualitatea unui seism de mare amploare.

• Tag-uri