International Tattoo Convention, un eveniment mai mult despre oameni decat despre tatuaje

 

În weekendul care tocmai a trecut, Turbohalle a găzduit a patra ediție a Convenției Internaționale de Tatuaje. Astfel, între 11 și 13 octombrie, bucureștenii s-au bucurat de prezența artiștilor locali, dar și internaționali, care le-au transformat pielea, mai mult sau mai puțin, în adevărate lucrări de artă.

 

Sâmbătă după-amiaza, în Turbohalle, puteai să auzi doar bâzâitul specific aparatelor de tatuat, devenit imnul zecilor de studiouri improvizate în imensa hală. Deși sunetul era identic, sursa lui scotea la iveală câte un tatuaj personalizat. Prin urmare, printre lacrimi abținute cu greu, zâmbete de plăcere, indiferență, un simplu refresh la News Feed-ul de pe Facebook, în timp ce piciorul era înnegrit la discreție, fiecare ins încerca să ignore pe cât posibil noul statut pe care-l dobândise. Acela de exponat. Pentru că peste tot roiau fotografi și cameramani de ocazie, care nu ratau niciun detaliu din fresca aceasta urbană și nonconformistă. Găseai de toate. De la piese pentru aparatele de tatuat și vopsea, până la tricouri, genți și bocanci. Detalii cu care ți-ai fi putut crea, dacă îți permitea buzunarul, o „uniformă” pentru astfel de evenimente.

 

 

 

 

Însă n-am apucat să admir bine chiloții tanga în pătrățele ai lui Matt Gone, supranumit Omul Șah, că oamenii s-au strâns buluc în fața scenei și și-au scos la înaintare toate telefoanele, tabletele și aparatele de fotografiat. Abia apoi am aflat și de ce. Începea numărul de striptease. O domnișoară polițistă s-a ocupat până la piele de un tip din sală, un norocos de-al casei. Cu toate acestea, show-ul adevărat era în public. Pe tipii veniți cu prietenele brusc i-a lovit afecțiunea. Ba le sărutau, ba le strângeau mai tare în brațe, in timp ce fetele singure filmau sau analizau fiecare mișcare de pe scenă, doar aveau parte de un adevărat studiu de caz, pe alocuri siliconat.

 

După striptease, una dintre vocile Rock FM, Claudiu Cîrțînă, l-a adus pe scenă pe Emilio Gonzalez care, cu ajutorul unor voluntari din public, ne-a demonstrat ce înseamnă o suspendare. Mai exact, dacă reușeai să treci cu privirea prin zidul de fotografi care înconjura scena cât să prindă măcar un strop de sânge, puteai să vezi cum Emilio a înfipt două cârlige imense în pielea de pe spatele voluntarului. Și ca momentul să fie și mai spectaculos, individul a fost apoi ridicat în aer de cârlige. Nu a curs sânge, ci doar zâmbete. Părea să zboare, doar că în loc de aripi avea două cârlige prinse de spate, care trăgeau îngrozitor de tare de piele. Al doilea voluntar n-a fost la fel de norocos ca primul. A avut cârligele înfipte în pielea picioarelor, de aceea a avut ocazia să admire podeaua mai mult decât și-ar fi dorit. Niciunul nu s-a plâns de durere. Acum nu știu cât de roz a mai fost situația a doua zi...

 

În concluzie, Convenția Internațională de Tatuaje poate deveni pentru un necunoscător o lecție sigură despre ce înseamnă tatuajele de calitate, pasiunea accentuată cu fiecare linie și, mai mult decât atât, că orice am face ajungem mereu să ne expunem mai mult decât credem. Tot ce lăsăm la vedere, fie că e vorba de un tatuaj, un pierce sau un flesh, devine o poveste pe care fără să vrem o spunem oricui ne întâlnește. Și că tot vorbeam de expunere, să-ți aduci copilul la un astfel de eveniment și să-l postezi cât mai aproape de scenă, spune mai mult decât crezi despre tine.

 

Mai multe fotografii de la International Tattoo Convention se gasesc aici.

 

Click pe foto pentru marire

Foto: Dana Alecu

• Tag-uri