Cele mai frumoase cladiri din oras care adapostesc librarii sau cafenele

 

De cladiri frumoase, orasul chiar nu duce lipsa. Pretioase marturii ale unei efervescente artistice in domeniul architectural datorate cel mai adesea influentei vestice sau chiar stabilirii aici a unor arhitecti francezi, austrieci, italieni etc., unele dintre cele mai mandre case din Bucuresti sunt astazi sedii de cafenele ori librarii, oferindu-ne bucuria posibilitatii de a le vizita.

 

 

In trei dintre aceste cladiri mergem astazi sa luam carti. Cea dintai, situata in inima Bucurestiului, Lipscaniul, apartine inca din 1903 unei celebre familii de bancheri, Chrissoveloni, astazi fiind aici Carturesti Carusel. Echipa de arhitecti de la Square One i-a readus la inceputul acest an stralucirea de odinioara si, in afara de carti si alte cadouri, la ultimul etaj ne putem bucura si de o cefenea.

 

Un alt Carturesti, cel “clasic” am putea spune, se afla pe strada Arthur Verona si a pus stapanire pe o prea-frumoasa casa apartinad omului politic Dimitrie Sturdza (1833 - 1914). Arhitectul Serban Sturdza s-a aflat in fruntea echipei care s-a ocupat de transformarea spatiului intr-una dintre cele mai frumoase libarii ale orasului.

 

Langa Cismigiu, la parterul Hotelului, loc al Berariei Gambrinus din alte vremuri, si-a gasit loc si una dintre Librariile Humanitas, de amenajare ocupandu-se un grup de artişti coordonaţi de arhitectul Johaness Bertleff.

 

Cladirea de pe Brezoianu 4 in care mergem astazi la Energiea, a fost ridicata la inceputul secolului XX de catre doctorulu chirurg Anastasievici Leonte. Aici va functiona din 1915 pana prin 1923 Stabilimentul de Arte Grafice Energiea, unde se tipareau carti si reviste din epoca. Pana la bistroul de astazi parterul cladirii a fost ocupat de diverse pravalii, apoi, pentru o vreme, de o alta tipografie in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, dar si un bar/cantina.

 

O alta casa boiereasca a capitalei care ne invita in zilele noastre la popas si relaxare este cea in care exista Grand Cafe Galleron, botezata dupa numele arhitectului francez caruia urbea ii datoreaza foarte multe (printre altele Ateneul Roman si Banca Nationala).

• Tag-uri